Ma recunosti?

Sunt inca o pustoaica de 17 ani, careia ii plac paginile ingalbenite si prafuite, si totodata cele impozant-albe si mirosind a nou, careia ii place sa asculte muzica si sa danseze, careia ii place sa se uite in oglinda.
O pustoaica care isi gaseste linistea in camera ei cu castile in urechi, care-si adora profesorul de romana si care nu suporta sa fie mintita.
O pustoaica careia ii plac cremele de corp si parfumurile dulci, careia ii place sa se bronzeze si care are grija de tinuta ei.
O pustoaica care nu plange prea des si daca o face, o face doar pentru persoanele la care tine.
Sunt inca o copila care ascunde visele sub perna, ca sa nu i le fure nimeni, care stie sa zambeasca pentru fericirea a doua persoane, care-si admira sora mai mult decat isi poate inchipui ea.
O copila care-si doreste sa isi petreaca viata printre scaunele de la teatru si parfumul timpurilor vechi.
Sunt inca o pustoaica ale carei ganduri si idei nu au capatat conturul maturitatii intelectuale.
Inca o pustoaica careia ii place sa faca poze, care isi construieste sentimente, pe care le traieste fara sa le fi simtit vreodata cu adevarat.
Inca acea pustoaica care se intreaba mereu si niciodata nu gaseste raspunsul dorit, careia ii place ciocolata cu alune si rochitele verzi.
Inca acea pustoaica care rade mult, se supara repede si se preface ca e indragostita.
Intr-o zi ma vei intalni pe strada si vei stii ca sunt acea pustoaica...
Ma recunosti?